Mami și tati se despart!

În ciuda faptului că separarea și divorțul sunt astăzi foarte frecvente și mult mai acceptate decât cu ceva vreme înainte, ( cu greu m-am abținut să nu spun „pe vremea mea”) această situație rămâne extrem de dificilă pentru copii,  care trebuie să facă față unei perioade de nesiguranță, de criză și destabilizare marcantă.

Cel mai greu moment este acela când trebuie să-i comunicăm copilului nostru că ne despărțim.  Iată câteva sfaturi:

Dați-i vestea când despărțirea este irevocabilă. Vorbiți-i de despărțire când sunteți convinși că veți face pasul. În caz contrar, trecând timpul, copilul trăiește cu nesiguranța zilei de mâine:„ Oare tati și mami, chiar se despart? Când ? Astăzi? Mâine?” Riști să-i dai copilului speranțe deșarte.  Sunt mulți copii care încearcă să-și împace părinți. Ei riscă să dezvolte un sentiment de vină, mai ales când eforturile lor nu dau roade.

Dați-i vestea împreună Ideal ar fi ca vestea să fie comunicată împreună și la toți copiii odată. Prezența ambilor părinți conferă un strop de securitate în marea de gânduri și trăiri ce va să vină.

Alegeți momentul potrivit. Luați în considerare suficient timp, pentru a fi apoi în măsură să gestionați criza care va urma ( să vă consolați, să vă liniștiți copilul) sau să discutați liber despre această decizie. Evident că cel mai potrivit este în weekend. Copilul va avea timp să se liniștească  și să „digere” vestea înainte de a se întoarce la grădiniță sau școală.

Găsiți cuvinte potrivite și explicațiile adecvate. Explicațiile să fie scurte și simple. Evitați detalii despre viața conjugală și motivele pentru care vă despărțiți. Dacă i se spune ceva de genul” tati iubește altă femeie” sau ” mami pleacă pentru că nu-l mai iubește pe tati”, copilul va înclina să-l deteste pe părintele care pleacă. Puteți să-i spuneți că ”mami și tati nu mai sunt fericiți împreună și decât să se certăm  mai bine am hotărât să nu mai locuim în aceeași casă”.

Liniștiți-vă copilul : „pentru că nu este vina ta”. Explicațiile trebuie să-i ofere copilului conștientizarea că nu este responsabil de decizia voastră.

Liniștiți-vă copilul: ambii părinți îl iubesc în continuare ”Mami va fi întotdeauna mama ta, tati va fi întotdeauna tatăl tău” Indiferent cu care dintre părinți va rămâne copilul , el trebuie să fie convins că celălalt părinte îl iubește.

Liniștiți-vă copilul cu privire la ceea ce se va întâmpla. În mintea copilului vor apărea întrebări care au fost deja prezente în mintea părinților : „ O să mă mut în altă casă?”, „ Eu cu cine rămân?”, „ O să îmi mai pot vedea prietenii?”, „Câte nopți o să dorm la mami și câte la tati?”,  „ O să o mai vizitez pe bunica?”. Nu ezitați să folosiți un exemplu (pozitiv) al altei familii care a trecut prin această situație.

Nu îi cereți copilului să aleagă. Este absolut ne-recomandat să îi cereți acest lucru, deoarece ar însemna să-i cereți să ia partea cuiva, să facă o alegere care este prea grea pentru el și care va genera inevitabil un sentiment de culpabilizare insuportabilă și evident extrem de nocivă.

Nu trebuie uitat faptul că despărțirea părinților este rezultatul unei relații care s-a degradat în timp, ceea ce face să fie mai ușor de suportat pentru părinți, pe când copiii sunt puși adesea în fața faptului împlinit: ”Mami și tati se despart”   Despărțirea, casa cea  nouă și poate  chiar noul  partener de viață ( și familia lui!) sunt multe schimbări într-un timp scurt! Așadar trebuie să vă respectați copilul, să încercați să-i  înțelegeți comportamentele, reacțiile și faptul că el nu va accepta de la o zi la alta atâtea schimbări importante.