Evită sacrificiul irațional

Există oare o prostie mai mare făcută „ din dragoste”?

                Multe cupluri suferă din cauza acestor diferențe negative. Concluzia este îngrijorătoare: eșuăm împreună pentru ca dragostea să se mențină! Și nici măcar nu încercăm să ne armonizăm defectele, ci pur și simplu să fim inferiori celuilalt.

                Uneori deficiențele și handicapurile celui iubit  ne dor atât de mult încât dorim să eliminăm această suferință cu orice preț și să „ echilibrăm” problema, suferind mai mult decât celălalt. Să te autopedepsești sau să te anulezi pentru a-i ridica moralul celuilalt înseamnă să ucizi iubirea în numele iubirii. Ăsta este paradoxul.

                Din cauza disprețului și părăsirii de către iubit, unii își taie venele, alții se apucă de băutură sau de droguri și încep o viață necontrolată.

Însă autoanihilarea psihologică din pricina afectelor trece neobservată deoarece nu este atât de dramatică, iar cine suferă din această pricină o face în cel mai scrupulos anonimat (deși nu este întotdeauna conștient de acest lucru).

Cum să ieșim din acest joc pervers?

1.     Dragostea sănătoasă nu pretinde să te pedepsești singur.  În relațiile bune, cresc ambii parteneri, chiar dacă doare și există un preț de plătit. Dacă ești de părere că ar trebui să te reduci pe tine pentru ca partenerul tău să fie fericit, ai o problemă serioasă: ai înțeles greșit dragostea. Este paradoxal faptul că sacrificiul tău îl împiedică să-și revină și să meargă mai departe: în loc să faci bine, faci rău. De asemenea, cum să depășești o problemă dacă o ascunzi?

2.   Toate perechile sunt nepotrivite. Unii apără mitul „egalității totale” și cred că un cuplu va funcționa numai atunci când potrivirea dintre membrii săi este irevocabilă. „Inegalitățile” sunt inevitabile și, uneori, chiar interesante și de ce nu, pedagogice( cei doi pot învăța unul de la celălalt), dar dacă suntem nesiguri și temători, fiecare nepotrivire va deveni un martiriu.

3.     Mai bine o suferință utilă decât un calm fictiv. Mai bine ar fi ca forța ta să-i dea putere, decât ca slăbiciunile sale să te slăbească pe tine.

4.     Apelează la un ajutor de specialitate pentru amândoi. Trebuie să urcați împreună, nu să o luați în aval.

Chiar vrei să fi mediocru? Atunci când decizi să te armonizezi cu incapacitatea partenerului tău, te expui la două riscuri: să te nesocotești pe plan intern și să te resemnezi cu noul tău rol.  O dragoste care te obligă să regresezi este o pedeapsă. 

Articol inspirat după „Cum să nu mori din dragoste” de Walter Riso