Nu mă refer la persoanele care au murit (acesta este alt tip de
durere), ci la fostul partener care se mișcă și respiră, chiar dacă departe de
tine. Cum să îngropi de vie o persoană pe care încă o mai iubești? În iubirile
înrădăcinate, mintea este cea care trebuie să-l „ îngroape emoțional” pe fostul
partener, și nu pompele funebre.
Lupți împotriva amintirilor, încerci să le distragi, te duci la
psiholog, la ghicitoare, la vrăjitoare, dar imaginile cu fostul partener, încă,
te înconjoară. Ai impresia că s-a rupt ceva din tine, îți lipsește ceva, dar,
aidoma fenomenului medical „membrul
fantomă”, creierul tău procesează persoana care lipsește ca și cum l-ai avea
încă lângă tine.
De ce ne grăbim să începem o
nouă relație?
Bunul simț ne spune: „Cel mai bun remediu pentru o dragoste veche este
să deschizi ușa unei noi iubiri”. Problema este că, dacă prima dragoste încă
trăiește și navighează prin memoria noastră conștientă sau inconștientă,
achiziția recentă n-o va afecta în niciun fel, pentru că nu va avea unde sau
cum să crească. Există trei motive pentru care ne grăbim să înlocuim o iubire
care încă ne bântuie:
1. Necesitatea de a fi iubit
O tânără mi-a spus plină de
durere: „Ce să fac? Sunt șase luni de când nu am niciun partener”. Ce să fac? Păi
nimic, să trăiască oricum, să se bucure de viață. Cine a spus că dragostea este
singura formă de autorealizare? Neliniștea de a avea pe cineva împinge milioane
de oameni să se lipească de „primul venit”, fără a avea alt motiv decât să-și
calmeze anxietatea. Tagore spunea că dragostea este ca un fluture: dacă o
urmărești cu disperare, se îndepărtează, dar dacă stai nemișcat, se așează pe
tine. Nu se poate să ieși în căutarea unui partener ca și cum te-ai duce să
cumperi un produs de la magazin, și nici nu te poți îndrăgosti la comandă. Dar
poți să te pregătești pentru iubire: să te organizezi în interior, să te
înseninezi și să-și lași inima întredeschisă.
2.
Toleranța
scăzută la durerea emoțională
Unii nu pot suporta durerea
pentru că nu sunt capabili din punct de vedere chimic, iar alții pur și simplu
sunt răsfățați și cad în deznădejde la primul indiciu de disconfort. Unii
oameni suportă cu stoicism ,ca niște războinici, atacurile vieții, dar când
vine vorba de dragoste și de durerile sale, devin deosebit de fragili și
sclifosiți. Susceptibilitatea aici nu se referă la nevoia de a fi iubit, ci la
intoleranța la durerea emoțională. În primul caz, ei caută o „nouă dragoste”,
care să calmeze apetitul; în al doilea caz, o „iubire analgezică”.
3.
Răzbunarea
O ajustare emoțională a legii
talionului: „ochi pentru ochi”: „ Vreau să suferi cât am suferit ( sau sufăr ) și eu. Pură imaturitate. În
dragoste, trebuie să ști să pierzi și nu să te angajezi în lupte de răzbunare
și de ispășire depășite moral. Modus operandi este după cum urmează: te
grăbești să te implici într-o relație nouă, astfel încât el sau ea, crezi tu,
va muri de furie sau gelozie. Dorești să-i dai o lecție și să-i arăți că nu
este de neînlocuit. Analizează cu calm, te rog: Chiar crezi că această
strategie îi va schimba sentimentele față de tine? Ce te face să crezi că încă
mai are sentimente pentru tine?
Ține minte această idee: dacă
fostul tău consideră că faci parte din trecut, el sau ea nu trebuie să facă
parte din prezentul tău. De fiecare dată
când încerci să-i atragi atenția fostei/ului, îl implici din nou în viața ta și
îți rănești respectul de sine. Vechiul cui pătrunde astfel și mai adânc.
„Te-am părăsit. Acum ce să fac ca să te uit?”
Scopul de „a-l uita pe partener
”, ca și cum n-ar fi existat niciodată nu este doar un lucru irațional, ci și
naiv, dacă nu cumva hotărești să-ți dai cu un ciocan în cap și să-ți creezi
leziuni cerebrale, ceea ce nu este recomandat. Realitatea este alta: a accepta
pierderea într-un mod salutar nu implică să ai amnezie în ceea ce-l privește pe
fostul tău partener, ci să-ți aduci aminte de el fără durere sau cu o durere
luminoasă și suportabilă.
Strategia lui Tarzan
Nu renunți la vechea relație
până când nu ai început una nouă. Este o versiune mai avantajoasă și anticipată
a metodei. „un cui scoate pe celălalt”: nu slobozești o liană până când nu ai
prins-o bine pe următoarea. Înlocuiești cuiul înainte să se înrădăcineze.
Strategia Lui Tarzan este crudă: într-o zi oarecare, fără niciun avertisment,
îți dai seama că partenerul tău are pe altcineva și nu ai timp să mai faci
ceva. Îți vine „avizul morții” și nu mai rămâne nici cenușa. Surpriza este de
proporții: „Totul s-a petrecut atât de repede...Nu am avut niciodată niciun
indiciu că relația noastră funcționează prost, nu mi-a spus nimic...”
Întrebările sunt numeroase și izbitoare: „Când, unde și cum s-a întâmplat acest
lucru? De ce mie?” Și nimeni nu poate să-ți răspundă: partenerul te părăsește.
Dacă trecutul persoanei pe care o iubești te face să bănuiești că folosește
această strategie, mergi mai departe. Cum? Pleacă tu primul și nu-ți lăsa
partenerul să te folosească!
Este posibil să iubești doi oameni în același timp?
Da! În ciuda protestelor venite
din partea apărătorilor monogamiei și ai exclusivității emoționale, mulți
oameni deschid filiale și bifurcă sentimentul iubirii. Să iubești doi oameni în
același timp: două cuie simultane și în paralel. O bucurie dublă sau dublă
durere? Pe termen scurt: euforie și fascinație; pe termen mediu și lung,
disconfort și primejdie. Soluții? Le
aștept de la dumneavoastră!
Cum să scoți cuiul și să alini
durerea vechii iubiri?
1. Dacă ai o dragoste înrădăcinată, nu te grăbi,
dă-ți timp
2. Treci peste toate etapele durerii ( voi scrie
cât de curând un articol despre cele patru etape ale doliului)
3. Păstrează-ți curățenia interioară. Sub greutatea
unei iubiri sinuoase care refuză să dispară, lumina ochilor este tristă și opacă
ca și cum ai suferi de o boală virală. Dar atunci când antivirusul începe să
lucreze, privirea devine mult mai plină de viață.
4. Încearcă să nu compari lucrurile vechi cu cele
noi
5. Nu uita: Revanșa te va ancora în trecut
Dacă vei avea o iubire împărțită între mai multe persoane,
vei trăi o nemulțumire permanentă: atunci când ești cu una dintre ele, îți va
lipsi ce are cealaltă; și vei continua așa, din lipsă în lipsă, încercând să
iubești un puzzle în care piesele nu se potrivesc.
Articol inspirat după „ Cum să nu mori
din dragoste” de Walter Riso
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu